Gânduri

duminică, decembrie 24, 2006

Netoo # 4 sau "It was party time"!

Prima intalnire de sfarsit de an a bloggerilor bucuresteni s-a produs aseara, intr - carciuma cu atmosfera numa' buna pentru perioada in care ne aflam - Bugatti, pe numele ei. Separeu la etaj, personal atent la momentul in care ti se golea paharul si la aparitia cate unui nou invitat care trebuia prompt servit. Si ceva ce nu prea mai gasesti in multe locuri: fresh-ul de portocale era "adevarat"!

Ne-am adunat vreo 20 (n-am fotografiat traditionala lista de prezenta - my mistake!), am mancat "porcarii" (foaaaaarteee buneeee!), am ras, n-am avut nicio tema prestabilita de discutie, ne-am "tras in poza", am primit diplome de participanti la aceasta prima petrecere marca "Netoo", am "facut frumos" la camera de filmat, povestind despre cum a fost anul asta pentru noi, lasandu-ne un mesaj pentru noi, cei de peste 10 ani....intr-un cuvant, ne-am simtit tare bine!

Si, ca orice club de blogging care se respecta, ne putem lauda ca n-am stat nici la petrecerea de sfarsit de an departe de net, fapt pentru care multumim Piticului, cu ajutorul caruia am fost "online" in Bugatti! Iaca poze, pentru conformitate:

duminică, decembrie 17, 2006

Ce ti-e si cu tag-urile astea....

Tagged: one book

Faceam si eu in liniste "revista blogurilor" mele preferate si, deodata, m-am trezit "tagged" de Adrian. N-a durut, a fost chiar o surpriza placuta.
Cu alte cuvinte, la o "leapsa pe carti", am "primit-o" si-acuma trebuie "s-o dau" mai departe.

Ei, aici e aici....Daca citeam si eu ca "Briliantul" o singura carte, puneam degetul si aia era. Dar cum sa ma hotarasc? Asupra careia sa ma opresc? M-as fi repezit la Lumea Disc, a lui Pratchett, dar m-a scapat Adrian de grija ei! (MI-NU-NA-TA serie!).

Mi-am adus aminte de cartea de capatai a copilariei mele: "Cei trei muschetari" (cu toate continuarile tip telenovela: "Dupa douazeci de ani" - 2 volume si "Vicontele de Bragellone" - 6 (SASE!) volume)...deh, ale tineretii valuri....frumos, romantic, dar contraindicat dupa 16 ani!

Cu greu (tipic feminin), am extras din rafturile mintii, "Amantul doamnei Chatterley", ca fiind recomandarea mea. Ani de-a randul, in jurul acestei carti se construise un mit: ca-i un roman (cel putin) erotic. Acum ceva timp, l-am cumparat, curioasa sa vad daca D.H. Lawrence (autorul) o bate la puncte pe Sandra Brown. Si....m-am indragostit iremediabil. O poveste simpla, atat de simpla ca te cucereste definitiv .

Mesajul (ca "morala " prea suna a fabula!) e ca egoismul are multe fete, ca inteligenta poate lesne degenera in rautate, ca tortura psihologica secatuieste sufletul si, mai presus de toate, ca, indiferent de conditia sociala, visul de capatai al femeii este sa se trezeasca dimineata in bratele barbatului iubit. Simplu, cald, uman. Cat despre pasajele erotice....nu mi le aduc aminte.

Dupa ce-am citit aceasta carte, am 'devorat" toate creatiile lui Lawrence. Merita.

Si-acuma, "leapsa" goes to....Elenita (ca mi-a placut cum scrie si mor de curioasa sa vad ce citeste), Catalina (un sufletzel sensibil, maaaare iubitoare de pisici) si Carmen (ca intre blog, copii, afacere, scoala, sigur are timp si de-o carte buna! Sa ne-o recomande si noua!)

joi, decembrie 14, 2006

Blocul meu

M-am mutat singura de cateva luni. La bloc. A fost prima data cand am schimbat locuinta, de cand m-am nascut. Am avut "la mama acasa" spatiu berechet, de ma plimbam cu tricicleta si cu rolele prin hol si prin sufragerie. Aveam camera mea, ba chiar si sufragerie proprie.

Dar, asa cum toti ne dorim ceea ce nu avem, voiam cu disperare o casuta mica-mica. Acum stau intr-o garsoniera, in care mi-am ales singura covorul, perdelele si cuverturile. Sunt, cu alte cuvinte, "la mine acasa".

Aventura vietii mele la bloc a trecut prin diverse faze: lupta zilnica pentru un loc de parcare, vecinele care suna la usa dupa ce te-au urmarit cand ai dus gunoiul la ghena, ca sa te intrebe de ce ai lasat punga pe jos si n-ai aruncat-o pe tobogan (evident, fiindca era plin!), nesfarsitele scandaluri publice dintre administratorul care-i la Putere, si Opozitia (invinsii de la ultimele alegeri "locale"), afisarea intretinerii, cititul apometrelor si a repartitoarelor.

La repartitoare a mai fost cum a mai fost (ca-i afisaj electronic si cat scrie, atat "raportezi"!), dar la apometre....era sa mi se-nfunde! Am pierdut pe drum o cifra (din alea "importante", care "fac diferenta" la factura) si imi iesea un consum de vreo 4 metri cubi intr-o luna. Mie asta nu-mi spune nimic. Noroc ca-i administratorul baiat de treaba (il votez data viitoare) si s-a sesizat! A venit sa le verifice personal, ocazie cu care m-a invatat sa le citesc corect ("dupa cifrele cu negru se pune virgula, iar zecimalele rosii se "rotunjesc" - Curat constitutional!)

N-am ratat nici din bucuriile unei profesii liberale, in media, care te tine mai mult plecat decat acasa, una din aceste bucurii fiind faptul ca niciodata nu-l prindeam pe omul care venea sa citeasca "lumina" si asa am ajuns sa nu primesc factura 2 luni. Inca una, si as fi avut seara de seara (de fapt, noapte de noapte) atmosfera romantica cu bezna si lumanarele. Fara cina, insa, ca nu stiu sa gatesc!

Ultima bucurie e de data recenta. Nimic nu-i mai placut decat sa te trezesti la 6.30 dimineata, indundat de vecinul de deasupra! Scoate tot din baie, sterge, usuca....din-astea, traditionale, cum iti face bine la prima ora. Plus ca, fiind vorba probabil de vreo teava "pocnita", au oprit si apa calda in tot blocul!

Dar as minti sa spun ca nu-mi place! Blocul meu e unul linistit, rar mai scapa vinerea sau sambata seara cate-o petrecere cu "strigaturi", nu-s restantieri (ca am aflat ca si asta poate fi o problema serioasa!) si, la lumina lunii, arata chiar bine....

Si ca sa nu mai am scuza timpului putin de tot, peste drum se construieste de zor un "complex sportiv". Muncitorii sunt plini de avant (ba chiar prea plini, ca avantul asta-i impinge la munca si sambata la 8 dimineata!) si ma gandesc ca nu mai e mult si o sa fie gata. Ma-ntreb, sincer, dac-o reusi sa se "alinieze" la standardele UE si daca, peste 5 sau 10 ani, cladirea asta care inca nu e, va mai fi?

Tag Technorati:capsulaTimpului

Am implinit o saptamana!

Incapsulam deja de-o saptamana tot felul de ganduri (destule) , povesti (cateva), amintiri (cele mai multe) si prognoze (doua, de samanta!) si....merge.

Sigur ca au fost zile mai "pline" si zile mai...aerisite, dar, in ansamblu, am "crescut" constant. Poate si de-asta, fiindca erau multe de citit si de "raportat", am ajuns iar sa fac bilantul foarte-foarte tarziu. Ceea ce, paradoxal, e de bine!

O mare (si dubla!) bucurie am avut ieri, cand cotidianul "7 plus" a scris despre proiect (asta a fost primul motiv de bucurie) si a si publicat trei texte de-ale participantilor (printre care si al meu - asta a fost al doilea motiv...)

De cand n-am mai "dat raportul", ni s-au mai alaturat:

13 decembrie

1. Reverberatii
2. Leonties
3. Boardingmedia.net
4. Despre lumea in care traim
5. In cutare loc

12 decembrie:

  1. Alexandra Groza
  2. blog PlusValoare - jurnalul lui Hrisant
  3. Cristealizari
  4. I, the CyberGolem
  5. Jurnal de Oradea - blogging is trendy
  6. Lucian Savluc
  7. Now and Then
  8. [toluen - the blog]

11 decembrie:

  1. Alexandra Groza
  2. Cristealizari
  3. Ice world
  4. In cutare loc
  5. jurnalismonline.ro
  6. Lucian Savluc
  7. Mihaela Berneaga
  8. My private…:D world
  9. netzoom

10 decembrie -

  1. 40076 km
  2. Batranetze
  3. Descult
  4. elenalog
  5. Gradina cu doi nuci
  6. netics - barfe din blogosfera
  7. netzoom
  8. Pagina Cronicarului
  9. sparking curious mind

duminică, decembrie 10, 2006

EU in UE

Nu ma consider buricul pamantului. Dar nu vreau sa uit de mine, cea care am fost si cea care sunt acum, in favoarea celei care voi fi. De-asta, vreau sa ma "inghet" (desi am avut de mica probleme cu frigul - mereu aveam mainile si picioarele inghetate, spre spaima parintilor si -mai ales- a bunicilor mei) in Capsula Timpului, ca sa-mi pot da seama ce efecte a avut integrarea asupra mea.

Prima mea vizita la mare a insemnat "dragoste la prima vedere", dar oarecum duplicitara: nu ma hotaram in ruptul capului daca-mi place mai mult apa (mi s-a povestit ce mai tragea mama de mine sa ma scoata "pe uscat", iar eu "nu si nu", desi imi tremurau buzele de frig) sau nisipul (tot din povesti am aflat ca, odata revenita acasa, ma intindeam pe covorul din sufragerie si ma jucam - virtual- cu nisipul amintirii mele).

Si astazi, la mai bine de 20 de ani, am ramas fidela iubirii mele. Concediul din vara nu-i concediu daca nu ajung macar cateva zile la mare. Ma relaxeaza, uit de cele 300-si-aproape - 50 de zile petrecute la serviciu, cu ochii in monitor, cu-o mana pe tastaura, cu alta pe telefon, gata in orice moment sa ma ridic, daca-i cazul de intrat in vreo sedinta sau de intervenit in rezolvarea vreunei probleme.

Ochii se odihnesc cu imaginea nesfarsita a albastrului marin, iar mintea, coplesita de caldura molateca a nisipului, isi regaseste energia pierduta prin proiecte, trafic infernal, discutii cu seful si sambete si duminici petrecute "pe baricade".

As minti sa spun ca nu-mi place genul asta de viata; agitata, cu raspunderi, cu stres, cu esecuri, dar si cu lectii invatate din ele. Ma-ntreb ce-o sa-mi aduca UE si cam ce schimbari o sa faca asupra acestui EU care sunt.

Ce-mi doresc eu? Putin mai mult timp pentru mine si pentru cei dragi, evolutie profesionala, mai mult respect pentru ceea ce fac bine in meseria mea si critici justificate, care sa ma ajute sa "cresc"si, nu in ultimul rand, ba poate chiar in primul - sa nu ma pierd in nebunia profesiei si sa ma trezesc mult prea tarziu ca sa-mi mai intemeiez o familie.
Cum o sa fiu peste 5-10 ani de la aderare? Greu de spus. De-asta, urmeaza sa pun aceasta ultima poza abia atunci cand vom desigila Capsula Timpului.

Tag Technorati: capsulaTimpului

Au trecut deja 4 zile....

....de la lansarea Capsulei. Recunosc ca am fost codasa la postarea rapoartelor, astfel incat iata-ma nevoita sa cumulez azi ziua 3 si ziua 4.
Dar am o scuza: am folosit timpul liber (ceva mai mult in acest week-end), ca sa fotografiez franturi de oras, de viata, de realitate romaneasca care n-as vrea cu nici un chip sa se piarda.
Acum, fotografiile asteapta cuminti sa le vina randul la postare....imi propun sa le "execut" pe toate saptamana asta, doar sa fiu acceptabil de ocupata la serviciu....
Astfel, ieri ni s-au alaturat:
-Cristian Roman , care isi pune in “lada de zestre” adolescenta, si

-Cybergolemul vine cu o marturie in imagini despre satul bunicilor, o minunatie de contributie (cum visam noi ca o sa primim pe vremea cand proiectul era doar o idee)

Am "spart si eu gheata", ca aproape mi-am dorit mai tare sa particip la proiect, decat sa-l initiez, asa ca m-am pus pe treaba cu o prima postare: "Amintiri de zestre".

Carmen are o idee foarte buna, la care va rog sa va ganditi: sa cautam prin arhivele propriului blog. E foarte posibil sa gasim "vechituri" care sa se potriveasca de minune cu lada de zestre....

Azi am avut iar o bucurie asemanatoare cu cea din prima zi: Claudiu a postat un filmuletz despre Iasiul vechi. E primul format video din proiect. Si acum sunt sigura ca nu e ultimul.

Madalin trimite si el mai departe invitatia de participare, iar Dan zice de bine despre proiect si ne promite ca va contribui si el la "zestre". Abia asteptam.

sâmbătă, decembrie 09, 2006

Amintiri de zestre

Eu am crezut pana tarziu in Mosi. Si Nicolae, si Craciun. Ai mei s-au chinuit cumplit ani de-a randul sa-mi insele "vigilenta" de copil curios nevoie mare sa-l vada pe Mosu' cand vine. Fapt pentru care le sunt recunoscatoare. Au intretinut magia cu grija unor artizani preocupati ca lumea copilului lor sa fie fara cusur.

E drept, si eu am vrut sa cred. Din tot sufletul. La scoala, in clasele primare, misterul era deja demult spulberat pentru mai toti colegii mei. Care-ncercau sa ma convinga si pe mine ca "Mosul sunt parintii".
Dar mintea mea disperata - nu care cumva sa-mi scape din mana mirajul si odata cu el, copilaria- a gasit o explicatie pe masura. Mi-am zis asa: probabil ca ei (adica prietenii si colegii) nu sunt cuminti, Mosul cel adevarat nu vine, iar parintii, ca sa-i crute de suferinta, le cumpara ei cadouri.

Asa m-am tinut tare pana pe la vreo 11-12 ani.
Si-mi aduc aminte cu mare drag de vremurile in care impodobeam bradul cu mama, si tata punea varful - ca era mai inalt, sau de ziua in care venea Mosul (ce-i drept, Gerila- dar pentru un copil conta mai putin cum il chema...) la serviciu la mama.
Dupa teroarea poeziei pe care trebuia s-o spun (ca de cantat, nici vorba - aveam de mica simtul ridicolului), primeam rasplata de la Mosul. Dulciuri (mi-a ramas in minte un buzdugan din plastic roz, inauntrul caruia era ciocolata) si, ascunsa bine la fundul sacului (sa n-o dibuiasca "activistii"), o portocala parfumata...a Craciun. Ma bucur ca am pastrat pozele.

Tag Technorati: capsulaTimpului

In ziua a treia despre ziua a doua

Deja nu-mi mai pun problema "daca" ni s-a mai alaturat cineva in proiectul pe care l-am demarat, ci"cati" adepti am mai facut....Ei bine, dupa ziua a doua, mai trecem la catastif 6 entuziasti. Iata-i, in ordine complet...dezordonata:

1-Razvan Cranganu
2-Anisimi
3-Cybergolem cu contributia ”Hai integrare”
4- toluen
5-Adrian Monoranu
6-Hrisant

M-a incantat si faptul ca, pe langa numarul celor care preiau invitatiile si le "dau mai departe", creste si numarul postarilor tematice pe blogul central Capsula Timpului.
La mai mare!

vineri, decembrie 08, 2006

Zestre – zestre, dar pana unde?

Cu alte cuvinte, cam ce putem „incapsula” in lada de zestre? Ca pe mine m-au intrebat multi, altfel interesati de idee, dar tematori sa nu fie prea „ingusta” nisa de posibile abordari.

Si-atunci am zis sa le iau o piatra de pe inima: nu asteptam doar postari despre traditii, oale si ulcele romanesti sau frumosul port traditional! Le admiram, le dorim si pe ele, dar noi, astia, de ne zicem initiatori, vrem mai mult.

Vrem sa inchidem in capsula raspunsul la intrebarile „ce e Romania, cine suntem noi romanii si ce aducem noi specific in UE”. Un raspuns format din „bucatele de realitate”, fiecare contributie la proiect fiind o astfel de „bucatica”

Mai concis, contributiile sau marturiile noastre s-ar putea indrepata catre urmatoarele directii:

-EU, ROMANUL: cine sunt eu acum, la momentul aderarii, la ce visez, unde lucrez, ce prieteni am, pe cine iubesc, unde ma distrez, cine-mi sunt colegii, unde locuiesc, cum arata acum cartierul meu, scoala mea, orasul meu, cainele meu, pe scurt: care este lumea in care ma invart eu.
-DE LA NOI DIN BATATURA: ceea ce poate fi specific romanesc, se poate spune despre el “baaai, e atat de romaneste!”(si bune si rele), e de-al nostru (de la mici la costume populare, dragobete, olimpici la matematica, manele, mitocanie, o afacere IT de succes, vreo poza nestiuta cu Titulescu, un autograf al lui Marcel Iures etc.
-NU UITA: ceea ce credeti ca a inceput deja sa se uite, ceea ce credeti ca se poate uita cu timpul si trebuie pus aici pentru conservare: incondeierea oualor, taierea porcului in batatura, colinde, meserii pe cale de disparitie sau disparute, reteta bunicii, amintiri care risca sa se piarda repede, poza tatei cand era tanar, serialele de cand eram mici... eheee lista e infinita.
-DE-AI NOSTRI, DIN POPOR: contributii ale persoanelor publice ale zilei de azi, pagini de istorie de maine.
-MESAJ CATRE MINE: o scrisoare catre tine, cel de maine, in care sa-ti spui ce planuri ai, cum te vezi pe tine peste 5/10/20 de ani, cum va arata Romania peste 5/10/20 de ani, previziuni asupra realitatii de peste ani.

Directiile acestea nu-s menite sa limiteze in vreun fel creativitatea si imaginatia zburdalnica a participantilor la proiect, ci doar sa arate ca lada de zestre e incapatoare....si poate cuprinde toate traznaile pe care le dam Europei la ceas de uniune!

Trebuie doar sa scrieti, fotografiati sau filmati si sa mai treceti pe aici din cand in cand pentru alte raspunsuri la intrebari.

________________________________
PS. Nu mai puneti intrebarile la comentarii ci trimiteti-le, va rog, pe mail, la adresa: alina_hodovanu@yahoo.com

Tag Technorati: capsulaTimpului

Prima zi, primul bilant


Toate expresiile care contin "primul", "prima" au un aer desuet. Pentru altii. Pentru cei carora li se intampla, aduc lacrimi in ochi. De emotie.

Asta am simtit eu in dimineata asta, cand, dupa o scurta trecere in revista a blogurilor care au preluat si chiar dat mai departe invitatia la contributii pentru "zestre", am vazut ca....ne miscam (cu destul de mult talent, as zice, daca ne gandim ca abia a trecut o zi. Prima).


Cei care au preluat invitatia sunt, in ordine alfabetica:

  1. acord parental
  2. Batranetze
  3. Blogul lui Albu
  4. Despre lumea in care traim
  5. Eliza’s Wor(l)d
  6. Hoinar pe web
  7. Jurnal de noapte
  8. My private… :D world
  9. sparking curious mind
In afara de ei, feedback-ul pe care l-am primit de la prieteni, colegi si cunostinte care mi-au vazut status-ul pe YM si care au vrut sa stie mai multe despre proiect, e mai mult decat incurajator (despre proiect cititi mai multe aici)

Recunosc acum ca am avut indoieli. Care pareau sa creasca pe masura ce ne apropiam de ziua lansarii.
Acum am inteles insa, ca entuziasmul se poate transmite si...."online", nu doar intr-o discutie fata in fata si ca ideile frumoase cuceresc "la prima vedere", indiferent de suportul pe care se afla!

Spor s-avem si inspiratie!

Tag Technorati:capsulaTimpului

miercuri, decembrie 06, 2006

Invitatie de participare la proiectul Zestre pentru Europa - Capsula timpului

Dragi prieteni,

Va invitam cu drag sa participati la proiectul Zestre pentru Europa – Capsula Timpului.

Proiectul are ca scopuri:

  • sa retina momente / marturii actuale si asteptari / prognoze personale si / sau la nivel macro pentru 1, 5, 10 ani de la aderarea la UE - speram sa fim tot noi cei care sa rememoreze proiectul la aceste intervale :-)
  • sa atraga in proiect personalitati ce vor fi intervievate de bloggeri
  • sa convinga noi persoane sa isi creeze bloguri
  • sa dea o vizibilitate mai mare blogosferei.

Pe durata proiectului - 6 decembrie 2006 - 5 ianuarie 2007, la sfarsitul fiecarei zile, pe blogurile initiatorilor vor fi listate blogurile ce au intrat in proiect.

Blogul central Capsula Timpului - in pregatire - va colecta linkurile spre insemnarile din bloguri, sortate pe categorii. La sfarsitul proiectului, marturiile stranse vor fi stocate pe un suport si depozitate - va fi un eveniment pe care il vom anunta din timp.

Modalitatea de participare apare in invitatia de mai jos, pe care va rugam sa o publicati pe bloguri:

Invitatie de participare la proiectul

“Zestre pentru Europa – Capsula Timpului”

Proiectul Zestre pentru Europa – Capsula Timpului se deruleaza intre 6 decembrie 2006 - 5 ianuarie 2007.

Pentru a participa, va rugam sa urmati acesti pasi:

  1. Publicati aceasta invitatie pe blog, impreuna cu linkul spre blogul unde ati citit-o: Am gasit invitatia pe blogul: ———–
  2. Scrieti una sau mai multe insemnari surprinzand momente trecute, dar si asteptari - sub forma de text, imagini, clipuri audio / video.
  3. Incercati sa culegeti marturii similare de la alte persoane din jur, care nu au bloguri - scriind cate o insemnare pentru fiecare.
  4. Convingeti cat mai multi cunoscuti sa-si deschida blog, pornind chiar cu acest proiect - scrieti o insemnare cu linkurile spre blogurile deschise.
  5. Adaugati tag-ul Technorati capsulaTimpului, la fiecare insemnare legata de proiect: capsulaTimpului
  6. Urmariti aparitia insemnarilor in statisticile publicate pe blogurile initiatorilor si pe blogul central Capsula Timpului.

Va multumim si succes!

Initiatori:

Carmen Holotescu, Alina Hodovanu, Adrian Cristea & Cristi Manafu

Tag Technorati: capsulaTimpului

marți, decembrie 05, 2006

Lada de zestre romaneasca

De la primele basme citite in copilarie, fetitele viseaza la Ilene Cosanzene si Feti frumosi (nu stiu de ce, probabil dintr-o eroare de soft, mie mi s-a parut mereu mai interesant Zmeul Zmeilor - pacat ca murea repede....). Si la nunta cu rochie de printesa, trasura trasa de cai albi si valsul miresei.

Parintii, mai cu picioarele pe pamant si mai eliberati de iluziile lui " si au trait fericiti pana la adanci batraneti", se gandesc la zestre. Ca (in cele mai fericite cazuri) "o data se marita fata".

Ei bine, avem si noi, romanii, "fata de maritat". N-o mai fi ea la prima tinerete, dar lasa ca nici mirele nu mai e flacau. Data nuntii? 1 ianuarie 2007. Textul invitatiei?Famiile romanesti si marea familie europeana sunt bucuroase sa anunte lumii intregi casatoria "copiilor" lor: Romania si UE.

Si iata-ne in ipostaza oarecum paradoxala de "parinti" ai propriei noastre tari! Si, grijulii, ca orice genitori cu viitorul odraslei noastre, vrem sa facem un fel de...."contract prenuptial". Noi, initiatorii (Carmen Holotescu, subsemnata, Adrian Cristea si Cristian Manafu), i-am zis "Zestre pentru Europa - Capsula timpului"

Proiectul Capsula Timpului” incearca sa “inghete” pentru viitor zestrea cu care Romania intra in Europa, cu toate lucrurile ei specifice, dintre care unele vor disparea rapid si ireversibil.

Campania va dura aproximativ o luna si va consta in postarea “contributiilor” primite de la public sub forma digitala (foto, video, audio)

Cadrul tehnic este reprezentat de un domeniu web capabil de a fi uploadat cu usurinta de catre paticipanti. Postarea va avea nevoie de validare din partea administratorilor.

Asteptam si contributii despre mici, dragobete, oua incondeiate, taierea porcului in batatura, colinde, olimpici la matematica, o afacere IT de succes, vreo poza nestiuta cu Titulescu, un autograf al lui Marcel Iures, o poza de-a ta, o poezie scrisa de prietena ta, o veche melodie din Cenaclu, un text despre colegii tai de munca, fotografia bunicii, o scrisoare catre tine cel de peste 5-10-15 ani, clubul in care te duci in fiecare seara, cartierul tau care se schimba, prietenul tau care si-a lasat mustata… si alte zece mii de alte idei.
Pe scurt?
“Zestrea pe care o aducem noi Europei”

Asa cum bine zice unul din "tatii" proiectului (ca fata asta, Romania, are doua mame si doi tati, ca orice "Ileana Cosanzeana"respectabila...), Adrian:

"De ce sa participi? Pentru ca:

Fat Frumos este inlocuit de Superman, micii de hamburgers, Dragobetele de Valentine’s Te implici intr-un proiect la scara nationala, irepetabil - mai avem mai putin de o luna pana la data aderarii Nu poti ramane singurul care nu are ce transmite viitorului.Timp de o luna logo-ul care va fi lansat va fi semnul distinctiv al celor care participa la un proiect la scara nationala, un proiect in care utilizatorii creeaza contentul"

Lansarea oficiala a adresei unde asteptam cu drag toate postarile celor interesati sa faca zestrea noastra cat mai "consistenta" , are loc in ajun de Mos Nicolae (adica in seara asta).

Reusita la scara "macro", asa cum am gandit-o noi, depinde de entuziasmul tuturor celor carora le vor sclipi ochisorii la auzul ideei pe care o lansam. Nu va cer sa va dea patriotismul afara din casa (nici eu nu sunt vreo nationalista inversunata!), ci doar sa intelegeti ca unele lucruri e bine sa ramana mereu, daca nu in practica de zi cu zi (ca n-o sa ne mai dea voie 'sotul" UE), macar in sufletele si-n mintile noastre!