Gânduri

miercuri, octombrie 18, 2006

Firu' care nu te lasa-n pace

Cum, care fir? Ala pe care-l despicam. In 4, in 8, in 16 si-n alti multipli.Care, cat e el de fir, si prin urmare subtire, capata adesea proportii impresionante si se transforma intr-o umbrela. Care nu te protejeaza de "ploaia" de suspine, ci impiedica razele "zambetului" s-ajunga la tine.

Despicarea firului e boala grea. Nu toata lumea are vocatie. Aia de stau bine cu productia de ganduri sunt, de obicei, primii predispusi sa se contamineze. Dintr-un motiv sau altul (ei, uite, ca sa aflu care-s motivele astea as da si regatu', si calu' si colectia de surprize de la guma Turbo), adesea si in ciuda oricarei evidente care spune ca 1 + 1 =2, mintea o ia razna: da' de ce? da' daca 2 ala e pus la misto acolo? da' daca, de fapt, avem de-a face cu 1 - 1 si vreun zarghit care trecea intamplator prin preajma a pus "cruce" operatiei matematice?

Simti ca te ia cu calduri, stomacul se fac mic-mic (si lui ii e rusine cu tine!), de la microprocesor vin tot felul de comenzi care scurtcircuiteaza sistemul de operare (oare cine le-o da?) si adio zambet, adio bucurie!

Nu stiu cum se face (minunile tehnologiei!), dar odata ce te-ai apucat de despicat, e ca la testul cu margareta ("ma iubeste", "nu ma iubeste"). Numai ca, fir-ar sa fie de viata fara noroc, margareta asta are intotdeauna un numar par de petale! Nu stiu cum au hibridizat-o astia si cum au incrucisat soiurile, ca mereu da cu virgula! N-ai cum sa despici si sa te bucuri de ce-ai gasit!

Cu toate astea, continuam sa practicam sportul (mintii?). Femeile mai des decat barbatii. Ce-i drept, intre serviciu, meciul Farului cu FC National (ca derby-urile deja sunt demodate...) si o zbenguiala in dormitor, cand sa mai ai timp sa intorci problema pe toate partile (mai ales pe alea pe care nu le are!)?

In schimb, consoartele vad telenovele si le-apuca meditatia. Si rastalmacirea. Si nemultumirea. Si florile alea pe care le-au primit poate ca nu-nseamna "te-iubesc-si-cand-ai-bigudiuri-si-masca-verde-pe-fata", ci"iarta-ma-ca-iar-am-inghesuit-o-pe-Mimi-de-la-4-prin-lift-si-nu-numai". Si de ce i le-a adus albe? Ca la mort? Ce, adica iubirea lor a dat coltul?

Si fie se-mbufneaza si pana la cearta conjugala nu mai e decat un pas (consortul oricum nu pricepe ce naiba a mai facut, ca doar i-a adus si flori, si-o iubeste si cu bigudiuri, si cu...), fie....tace, dar necazul se cuibareste-n suflet si dospeste acolo nefericire.

Recunosc: despic firul in 4 cu un talent nemaivazut (ce-i drept, l-am si cultivat cu rabdare ani de-a randul...) si tare m-as lasa de sportul asta. In afara de crampe sufletesti, de carcei psihici si zambete luxate nu mi-a adus nimic bun. Numai ca, precum tutunul, face rau, dar da dependenta.
Am incercat diverse "leacuri", dar un lucru-i sigur: firele despicate de care vorbesc eu nu se trateaza cu balsam, nici macar c-o masca de buna calitate!

Si m-ntreb care-i metoda prin care sa elimin toate firele cu potential despicabil din viata mea. Nu de alta, dar prea des ma-ncurc in reteaua fina (dar parsiva!) de firisoare, ite si ate. Si sufletul, desi dornic sa zboare sus, in urma viselor, nu mai gaseste calea.

1 Comments:

Anonymous Anonim said...

Iar m-ai surprins cu o analiza logica a unui fenomen emotional. Nu stiu cum iti reuseste, dar de-aia te citesc cu placere.
Transpunere digitala a unei simtiri analogice...
E darul tau si sa-l folosesti spre placerea noastra, a celorlalti.

Cu finalul, insa, ai festelit-o. Chiar nu mai gaseste calea, "sufletelul" tau?
De ce sa elimini TOATE firele? Daca toate ar fi nedespicabile, nu am avea variabile. Iar o viata de constante...

(ignor cu desavarsire certitudinea ca NICIODATA nu se vor putea elimina)
Asa incat, tu scrie si, cine stie, poate despicabilele se vor imputina.

6:03 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home