Gânduri

duminică, septembrie 24, 2006

Despre fericire....in toate felurile

Fericirea e un lucru foarte mare. Asa de mare, ca nu incape in sufletele..."mici".
Si mai cu seama are un comportament...atipic : vine cand nu te astepti, sta putin si, de cele mai multe ori iti dai seama nu ca "e", ci ca "a fost".
M-am gandit de multe ori ca celebra expresia "fericirea e in lucrurile mici" e o gogoasa coapta de cei care n-au suficient curaj sa aspire cat mai sus si varata pe gatul celor mult prea preocupati de visele de marire ca sa observe cand au inflorit teii, cand au cazut primii fulgi de zapada si cand primul ghiocel ti-a zambit umed din cosuletele (kitchoase, dar asteptate-o iarna intreaga) florareselor.
Ei bine, de-atatea ori mi s-a servit si mie 'gogoasa" asta, incat, pana la urma, am mancat-o. Si dupa ce-am vazut ca-i buna si dulce, am stat putin stramb si-am judecat drept. Si mi-am dat seama ca refuzasem atata timp sa inghit...adevarul.
Majoritatea oamenilor isi petrec jumatate din viata muncind si cealalta jumatate, plangandu-se ca sunt obositi. Muncesc, nadajduind ca ajungand mai sus, mai bine, mai bogati, vor dobandi fericirea. Si, cand ajung in varf, se mira ca acolo, sus, nu-i asteapta nimic. Si ca nu mai au nimic, fiindca s-au "lepadat" pe anevoiosul drum al mariririi de tot ce-i...incurca: familie, prieteni, dragoste.
Asa-mi marturisea cineva acum cateva zile. Si tot atunci am fost intrebata: "la ce ai putea sa renunti, ca sa-ti implinesti ambitiile?". Si stiu sigur la ce nu as renunta niciodata: la fericire.
Dar ce-o fi fericirea asta, de-i tot dau in sus si-n jos cu ea? E o stare de gratie. Precum spun copiii, "fericirea e atunci cand..."
- nici macar ploaia insistenta si rece nu-ti poate sterge soarele din priviri,
- suna telefonul si la capatul celalalt e...insasi fericirea,
- primesti o floare fara motiv
- in albastrul cerului vezi nuanta unei priviri
- te trezesti dimineata cu o raza de soare ce-ti mangaie chipul
- te atinge pe nas primul fulg de nea
- printre e-mailurile oficiale gasesti un gand ce-astepta, cuminte, sa te bucure
- zaresti marea prima data intr-un an
- "miau-ul" tau iti toarce-n brate, cu ochii-n ochii tai
- asculti melodia preferata
- bei o ciocolata calda, cand afara sunt -15 grade
- picotesti in cada plina de spuma
- iubesti
Lista e deschisa...Doar ca multi uita s-o completeze. O viata-ntreaga.

6 Comments:

Anonymous Mihai said...

Fericirea este o stare de fond ... iti reflecta interiorul,si cum nu stam sa reflectam in el putere si atitudine

11:26 p.m.  
Anonymous Anonim said...

cam greu de definit fericirea ... un cuvant nu foarte lung dar cu multe intelesuri :D, fiecare are o proprie definitie a fericirii , poate ceea ce pe unii ii inalta pe unii nu-i sensibilizeaza deloc.... definitia fericirii se afla in caracterul fiecaruia, in nevoia de a gasi un motiv pentru care " sa iasa din casa", in rasul acela copilaresc si uneori in nepasare... insa sa fim mai realisti, intr-o lume macinata de nevoi si asteptari.... cand parca toti vor ceva de la tine....cam greu gasesti fericirea in incercarea de a-i multumi pe cei din jur :D

7:16 p.m.  
Anonymous dan said...

felicitari pentru "compunere". foarte interesanta !

3:36 p.m.  
Anonymous Anonim said...

ai exprimat cat se poate de detailat in ce consta fericirea si cum pe parcursul vietii multi dintre noi o pierdem.....cand,cum si de ce habar nu avem....dar la un moment dat devenim constienti ca am ratacit-o undeva,in valmasagul si stresul ce ne inconjoara.Si atunci incercam cu disperare sa o aducem inapoi si constatam ca nu mai e la fel oricat de mult am vrea sa o resuscitam.Poate.....doar un nou inceput , un alt drum , o noua fericire....cine stie?!:)

8:05 p.m.  
Blogger Ioan Popa Baciu said...

Oamenii in decursul timpului au incercat in tot felul sa ofere definitii acestei stari care se cheama fericire.Cel mai adesea sunt exprimate anumite episoade romantico-melancolice care chipurile duc un individ in starea de fericire.Dar cel care prin constructia lui nu e o persoana sensibil-romantica, pe care nu-l misca la inima in nici un fel fosnetul frunzelor sau fulgul de zapada ce i-se sinucide pe obrazul cald de dragul melancoliei, cu el ce te faci, el nu poate fi fercit?!Poate el simte fericirea cand cineva cu pantof 47 l-a calcat pe degetul mic de la piciorul drept, ceea ce pentru mine nu poate fi mai dureros.Ok. sa trecem la treaba, in opinia mea umila, nu cred ca fericirea e o stare pe care o simti acum si maine cand ai crampe de la caldabosh ti-a trecut. Nici nu o simti cum apare suav si calm privind de la distanta un zambetul nevinovat al unui copilas ce se joaca pe topogan si cand intre tine si el se intersecteaza privirea unui om al strazi lepadat de societate, intempestiv devii trist si abatut de acei ochi plini de amaraciune si acea frunte brazdata de transheele nevoilor si stresului pentru o bucata de paine uscata.Dupa cum daca ai vrea sa "omori" un alpinist, urca-l cu elicopterul pe varful muntelui si te va apostrofa in cel mai crunt mod, placerea lui nu e sa se vada cocotzat pe un varf de munte, ci placerea lui consta in a urca, FERICIREA nu e o stare, e o RELATIE.Daca vreti sa discutam pe tema asta, o putem face cu placere.O viata traita din plin!

7:13 p.m.  
Anonymous Anonim said...

Fericirea . . . . este cand vii acasa si cainele sare pe tine parca spunandu-ti "Mi-ai lipsit . . "

8:01 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home