Fabulos, fabulatii, fabule...

Ca romanu' s-a nascut poet, stim. Ca, desi om de treaba, a avut nenorocul sa se nasca in tara asta frumoasa, dar...locuita, iarasi stim. Ca a trecut vremea si-am ajuns si noi la masa "bogatei" UE (chiar daca ultimii, pe ultimul scaun ramas liber la masa...sa nu te-ntrebi oare cat a contat meritul nostru si cat a contat aspectul inestetic al mesei fara de un ocupant?), deja it's yesterday's news.

Iata ca s-a trezit si MAE-ul sa faca o rochita de sarbatoare proaspetei integrate Romania. Ca zdrentele cele vechi nu mai cadreaza. Nimic rau pana aici. Numai ca nu-i vorba nici de sarmale, nici de tuica, nici de mici, nici de Dracula....
Ei zic c-au facut studii (eu deja am crampe intelectuale cand aud cuvantul asta, care, de cele mai multe ori, e gol - da' gol de tot!) si niciunul din conceptele astea nu ne caracterizeaza, ca popor. Nu, nu, nici ospitalitatea. Nici spatiul ondulat , cum am invatat eu prin liceu. Pe noi ne defineste "FABULOUS -SPIRIT".

Dupa ce-a emis gaselnita asta de concept, MAE-ul s-a grabit s-o arunce in ochii presei. Fiindca suna bine. Nu c-ar avea ceva acoperire. Intrebata pe ici, pe colo prin ziare, pe la radio, purtatoarea de cuvant a MAE, a dat cu raspunsul din colt in colt. Ca abia s-a gasit conceptul, ca abia de-acuma se construieste in jurul lui....ca, s-avem putintica rabdare, stimabililor!

Pe principiul "improvizatiei" merg prea multe in tara asta, zic eu. Sigur ca nu-i imposibil sa dai ceva consistenta unei idei atat de vagi (desi poetice, recunosc) cum e "fabulous-spirit". Dar ma gandeam ca, macar de data asta, am putea fi sinceri. Si sa facem lucrurile in ordinea lor fireasca.

Sincer, nu cred ca-i vreun studiu pe lume care sa masoare "marimea" spiritualitatii unui popor. Si, oricat, i-as iubi "pe ai nostri", nu am impresia ca am fi un neam mai spiritual ca altele....cat despre fabulos...depinde cum intelegi termenul. Ca dac-ai sa te joci un pic cu familia de cuvinte, ai sa descoperi ca da, fabulam. La greu. Si mai si asteptam sa cada cascavalul din gura corbului de pe creanga. In frunte cu alesii nostri. Da' cumva-cumva nu cred ca asta-i sensul pe care l-au intentionat "studiosii" de la MAE.

Am recunoscut deja ca sintagma suna bine. Dar atat. Sper din suflet ca tocmai spiritualitatea (elementara, nu aia fabuloasa!) noastra n-o sa ne lase sa inghitim pe nemestecate alta forma fara fond. Nu de alta, dar e goala. Si-o sa ne muscam singuri limba.