Gânduri

vineri, ianuarie 26, 2007

Netoo #5

M-am dus aseara la Netoo, curioasa cum se vor desfasura discutiile despre codul deontologic, netiquette sau ghidul micului blogger incepator, ziceti-i cum vreti.
Personal, nu-mi propun sa fac jurnalism pe blog, ci sa-mi scrijelesc visele, gandurile, impresiile - pe scurt "emanatiile", intr-un spatiu in care sa fie accesibile si altora (macar ca sa-i convinga ca sunt altii mai zapaciti ca ei...) . Asadar, privesc codul asta din postura de observator. Dar daca as intentiona nu sa scriu opinie pura, ci sa prezint informatii de stricta actualitate, nu m-as teme deloc de codul asta.

Multi din cei prezenti aseara se temeau. Exista inca reminiscente triste in mintea unora si altora ca un set de reguli (de bun simt, de altfel), inseamna ca "li se baga pumnul in gura". Multi confunda libertatea de exprimare cu dreptul de a injura. Asta a fost o revelatie pentru mine: faptul ca o gramada par (cel putin din ce spuneau aseara) ca si-au facut blog ca sa poata sa se descarce de frustrarile acumulate in relatia cu institutii ale statului, cu furnizori de diverse servicii, cu terti care-i enerveaza. Ce-i drept, asta nu mi-a trecut prin cap cand mi-am facut blog. Si ma bucur ca nu mi-a trecut.

Lasand vorbaria la o parte, din punct de vedere organizatoric, intalnirea de aseara a fost destul de...slaba. E clar ca nu-i o solutie sa ne adunam intr-un spatiu in care sa nu ne putem privi toti in ochi si in care sa se poata forma "bisericute"(ca dovada, berea - sau limonada - de dupa, cand am stat toti in jurul unei mese, a fost o reusita).

Din punctul meu de vedere, cei prezenti aseara se imparteau in trei categorii: cei veniti sa sprijine o idee in care credeau, cei veniti sa fie "contra" (ca, deh, are si atitudinea asta de vesnic revoltat farmecul ei...) si cei veniti ca sa se vada, nicidecum interesati de tema in discutie. Si din punctul asta de vedere mai avem de crescut...

Ca o concluzie, ma asteptam ca acest cod "sa nu treaca" din prima. Si asta pentru ca blogosfera romaneasca se afla inca in faza de care amintea Kogalniceanu pe la inceputurile literaturii romane originale (nu mai stiu anul, dar profesoara de romana din liceu sigur nu-mi citeste blogul): "scrieti baieti, orice, numai scrieti". Pana la Maiorescu, cu principiile lui estetice si cu jaloanele OBLIGATORII in orice domeniu care pretinde ca evolueaza calitativ, mai e insa, cale lunga....

Ca sa aflati ce parere au altii, vizitati cu incredere:
Adrian, Florin, Christiansen , Ariel , Piticu , Netboy , Bobby , Ana
(de la ei, cu siguranta veti ajunge si la cei care au fost, au scris, dar la care eu inca nu am ajuns...)

1 Comments:

Anonymous Catalin Trandafir said...

Cred ca era Heliade Radulescu cel care a venit cu lozinca "Scrieti, baieti, orice, numai scrieti!".

Eu consider ca volumul mare de informatie scrisa poate genera noi forme de comunicare; ma tem ca un set de reguli ar limita imaginatia si spontaneitatea.

7:35 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home