De pe langa casa....
Nu orice casa. Casa Presei. Oricat ar parea de ciudat, lucruri frumoase sunt peste tot...Da, da, chiar si la serviciu. Numai sa-ti lasi ochii sufletului sa le vada si sa se bucure de ele.
Mult timp am fost cam... oarba. Nu faceam poze aproape niciodata. Nu-mi placea. Dar, paradoxal (si tipic feminin, as zice) voiam sa am surprinse clipele magice din viata mea. Dar sa le faca altcineva.
De un timp am invatat ca nimeni nu poate vedea lumea prin ochii tai....decat tu. Emotia pe care-o simti in fata unui instantaneu de viata n-o poate surprinde altcineva. Si n-as mai da privilegiul asta pentru nimic in lume.
Ma intreb daca am putut sa "prind" vraja apusului pe care l-am vazut acum cateva zile, chiar daca nu-i grozava calitatea imaginilor (atata poate telefonu'...):
La inceput, un pic, si...de departe:
M-am apropiat atat de mult incat simt si-acum arsura...
Promisiunea unui "maine" la fel de frumos....
posted by musette @ 12:59 p.m.
4 Comments:
Foarte frumos, e aproape incredibil cum se poate vedea un apus atat de plin de frumusete si de poezie dintr-o cladire aproape moarta si lipsita de orice urma de sensibilitate.
Blog-ul tau incepe sa tina de cald :P De cand a venit primavara observ o nota distincta de optimism... anything new in your life?
Am imortalizat si eu un apus de soare in Vama, vara trecuta...in spatele cabanei, mai stii? Asa e...e frumos sa ai surprinse momente diferite ale vietii tale...locuri pe unde ai fost...unde s-au intamplat lucruri sau doar...ai visat sa se intample...sau, pur si simplu, care iti aduc tie aminte de ceva, ceva nedefinit...E ideal sa fie capabil cineva sa le surprinda pentru tine si sa le lege intr-o poveste...dar pana atunci povestea invatam sa o legam noi...
Anda
http://www.youtube.com/watch?v=BH0ZgJXzlkk&mode=related&search=
Your pictures are just amazing!
Trimiteți un comentariu
<< Home